FIBRILATIA ATRIALA SI IMPACTUL ASUPRA SANATATII INIMII - UN GHID COMPLET PENTRU PERSOANELE CARE SE CONFRUNTA CU PALPITATII

1. Fibrilatie atriala – cum afecteaza functionarea inimii?

Fibrilatia atriala este o tulburare a ritmului cardiac in care activitatea electrica din atrii devine neregulata si haotica, ducand la batai neuniforme ale inimii. In mod normal, inima bate intr-un ritm coordonat si constant, cu un interval intre 60 si 100 de batai pe minut, atunci cand organismul este in repaus. Acest ritm este controlat de nodul sinusal, un grup de celule din atriul drept, care trimite impulsuri electrice regulate pentru a stimula contractia muschiului cardiac. Aceste impulsuri calatoresc prin atrii, determinand contractia lor si impingand sangele in ventricule. 

In fibrilatia atriala, activitatea nodului sinusal este intrerupta, iar impulsurile electrice din atrii devin necoordonate si rapide. Aceste impulsuri haotice fac ca atriile sa tremure sau sa ”fibrileze”, in loc sa se contracte uniform. In acest proces, atriile bat foarte rapid, cu o frecventa de pana la 300-600 de batai pe minut. Aceasta activitate dezorganizata a inimii reduce capacitatea atriilor de a pompa sangele in mod eficient catre ventriculi, ceea ce duce la o stagnare a acestuia in interiorul atriilor. Aceasta stagnare favorizeaza formarea cheagurilor de sange. Daca un cheag de sange se desprinde si ajunge in circulatia sistemica, poate calatori catre creier si provoca un accident vascular cerebral. De altfel, studiile au aratat faptul ca fibrilatia atriala creste de 5 ori riscul de accident vascular cerebral comparativ cu o persoana cu ritm cardiac normal.

Pe langa riscul de formare a cheagurilor de sange, fibrilatia atriala afecteaza si functia globala a inimii. Eficienta scazuta in pomparea sangelui poate duce la simptome precum oboseala, ameteli, dificultati de respiratie si scaderea capacitatii de efort fizic. In timp, daca fibrilatia atriala nu este tratata corespunzator, poate duce la insuficienta cardiaca, o afectiune in care inima nu mai poate pompa suficient sange pentru a satisface nevoile organismului.

Persoanele predispuse la fibrilatie atriala sunt cele cu afectiuni cardiace preexistente, cum ar fi hipertensiunea arteriala, boala cardiaca coronariana sau valvulopatiile. Alte riscuri sunt legate de conditii sistemice precum diabetul si obezitatea, precum si de factori de stil de viata, inclusiv consumul excesiv de alcool si fumatul. Este important sa mentionam ca fibrilatia atriala nu afecteaza doar persoanele varstnice -  putem vorbi si de fibrilatie atriala la tineri, dar in situatii mult mai rare. La tineri, aceasta afectiune poate fi asociata cu factori genetici, probleme cardiace congenitale sau alte conditii de sanatate.

2. Fibrilatie atriala – clasificarea acestei afectiuni cardiace

Fibrilatia atriala poate fi impartita in mai multe categorii, in functie de durata si frecventa episoadelor. Aceasta clasificare ajuta la determinarea tratamentului adecvat si la evaluarea riscurilor. Iata care sunt principalele tipuri de fibrilatie atriala si ce caracteristici specifice au:

Fibrilatia atriala paroxistica – cauze si caracteristici

Fibrilatia atriala paroxistica se remarca prin episoadele de batai neregulate si rapide ale inimii care apar brusc si se opresc spontan, de obicei intr-un interval de 48 de ore pana la maxim o saptamana. In acest tip, ritmul cardiac poate reveni la normal fara interventie medicala. Fibrilatia atriala paroxistica poate fi declansata de factori precum stresul, consumul excesiv de alcool, cofeina, oboseala sau afectiuni medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea sau boala coronariana. Printre simptomele acestui tip de fibrilatie atriala se numara palpitatiile, ametelile, senzatia de slabiciune si dificultati de respiratie.

Fibrilatia atriala persistenta – simptome ce se intind pe durata a cel putin 7 zile

Fibrilatia atriala persistenta este un tip de fibrilatie in care episodul dureaza mai mult de 7 zile si necesita o interventie medicala pentru a restabili ritmul normal al inimii. In lipsa tratamentului, aceasta poate persista si poate creste riscul de complicatii, cum ar fi formarea cheagurilor de sange. Factorii care contribuie la fibrilatia atriala persistenta sunt similari cu cei din forma paroxistica, dar implica adesea o afectiune cardiaca preexistenta mai severa, cum ar fi insuficienta cardiaca sau valvulopatiile.

Fibrilatia atriala persistenta de lunga durata – simptomele se intind pe o perioada de cel putin un an

Fibrilatia atriala persistenta de lunga durata se refera la cazurile in care ritmul cardiac anormal persista timp de mai mult de un an. In aceasta faza, inima se adapteaza la noul ritm, iar revenirea la un ritm normal devine mai dificila. Aceleasi cauze cardiace si sistemice care duc la fibrilatia atriala persistenta sunt prezente si in cazurile de lunga durata, adesea combinate cu o lipsa de tratament adecvat in etapele incipiente.

Fibrilatia atriala permanenta – acceptarea ritmului anormal

Fibrilatia atriala permanenta apare atunci cand ritmul cardiac anormal este acceptat ca starea normala a inimii si nu se mai incearca restabilirea unui ritm normal. Acest tip de fibrilatie atriala poate fi rezultatul unei evolutii prelungite a afectiunii sau a esecului tratamentelor anterioare. Fibrilatia atriala permanenta este adesea rezultatul unei boli cardiace cronice severe. Uneori, varsta avansata si alte afectiuni asociate fac ca tratamentele agresive pentru restabilirea ritmului sa fie considerate riscante sau ineficiente. Pacientii cu fibrilatie atriala permanenta pot avea o frecventa a batailor inimii ridicata (fibrilatie atriala cu ritm rapid), care trebuie gestionata cu atentie pentru a preveni insuficienta cardiaca.

3. Fibrilatie atriala – cauze ale aparitiei

Fibrilatia atriala poate fi declansata de o gama larga de factori, atat cardiaci, cat si non-cardiaci. Iata cateva dintre cele mai frecvente cauze care pot duce la aparitia acestei aritmii:

• Hipertensiune arteriala: Tensiunea arteriala ridicata afecteaza peretii inimii, fortand muschiul cardiac sa lucreze mai intens pentru a pompa sangele. In timp, acest stres suplimentar poate provoca modificari structurale ale inimii, favorizand aparitia fibrilatiei atriale.
• Boala cardiaca coronariana: Blocajele arterelor coronare reduc fluxul de sange catre muschiul cardiac, afectand activitatea electrica a inimii. Aceasta reducere a alimentarii cu sange poate provoca aritmii, inclusiv fibrilatia atriala.
• Valvulopatii: Problemele cu valvele inimii, cum ar fi stenoza mitrala sau insuficienta aortica, cresc presiunea in atrii si afecteaza functionarea normala a inimii, predispunand pacientul la fibrilatie atriala.
• Insuficienta cardiaca: In insuficienta cardiaca, muschiul inimii devine slabit si incapabil sa pompeze eficient sangele in organism. Aceasta poate duce la acumularea de presiune in atrii, creand un teren propice pentru aritmii.
• Diabet: Diabetul este un factor de risc major pentru fibrilatia atriala, deoarece nivelurile ridicate de zahar din sange afecteaza atat vasele de sange, cat si functionarea inimii. In plus, diabeticii au un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arteriala si boli coronariene, care contribuie la aparitia aritmiilor.
• Factori care tin de stilul de viata: Obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool si stresul cronic sunt factori care cresc riscul de aparitie a fibrilatiei atriale. Aceste comportamente pot duce la inflamatii cronice si afectarea structurii si functiei inimii.
• Alte afectiuni: Tulburari precum apneea in somn, care provoaca episoade repetate de oprire a respiratiei in timpul somnului, infectiile respiratorii severe sau hipertiroidismul pot declansa sau agrava fibrilatia atriala. Toate aceste conditii afecteaza indirect activitatea electrica a inimii, contribuind la dezvoltarea aritmiei.

Prezenta unuia sau mai multor factori de risc poate creste semnificativ probabilitatea de a dezvolta fibrilatie atriala, de aceea preventia si gestionarea corespunzatoare a acestor afectiuni este cruciala.

 4. Fibrilatie atriala – simptome si modalitati de manifestare

Simptomele fibrilatiei atriale pot varia semnificativ de la o persoana la alta si pot depinde de gravitatea si durata afectiunii. Este important de mentionat faptul ca unii pacienti pot fi asimptomatici, adica nu prezinta niciun simptom vizibil, iar fibrilatia atriala este descoperita intamplator in urma unor teste de rutina. Iata o descriere mai detaliata a simptomelor comune si posibile ale fibrilatiei atriale:

• Palpitatii: Acestea sunt una dintre cele mai frecvente manifestari ale fibrilatiei atriale. Pacientii pot simti batai rapide, neregulate, ca urmare a ritmului haotic al atriilor.
• Ameteli sau vertij: Intreruperile ritmului cardiac pot duce la o circulatie sanguina insuficienta, afectand oxigenarea creierului si provocand ameteli. Aceste simptome pot fi mai frecvente in timpul episoadelor de fibrilatie atriala, mai ales daca ritmul inimii este extrem de rapid.
• Dispnee: Dificultatile de respiratie, sau dispneea, sunt frecvente in cazurile de fibrilatie atriala, in special atunci cand pacientul efectueaza activitati fizice sau se afla intr-o pozitie culcata. Acest simptom apare din cauza insuficientei inimii de a pompa sangele eficient, ceea ce duce la acumularea de sange in plamani si la dificultati de respiratie.
• Oboseala: Lipsa unei circulatii eficiente a sangelui poate reduce aportul de oxigen si nutrienti la muschi si organe, provocand oboseala extrema si scaderea capacitatii de a desfasura activitati fizice. Aceasta oboseala poate fi constanta sau poate aparea in mod neasteptat, afectand calitatea vietii pacientului.
• Durere toracica: Uneori, fibrilatia atriala poate provoca un disconfort sau presiune in piept. Aceasta poate fi resimtita ca o durere usoara sau ca o presiune intensa si poate fi confundata cu alte afectiuni cardiace, cum ar fi angina pectorala. Este important sa se consulte un medic pentru a diferentia cauza durerii toracice si a evalua starea generala a inimii.

In cazurile mai severe, simptomele pot include lesin sau pierderi temporare de constienta, care sunt semne de alarma ca ritmul cardiac este extrem de anormal si ca poate necesita interventie imediata.

5. Fibrilatie atriala persistenta – semne care ar trebui sa te trimita la medic

Daca experimentezi episoade prelungite sau frecvente de palpitatii, este esential sa consulti un medic. Aceste palpitatii pot fi semnul unei aritmii, precum fibrilatia atriala, si necesita evaluare medicala pentru a preveni complicatiile. Alte semne de alarma includ oboseala constanta care nu se amelioreaza chiar si dupa odihna, ceea ce poate indica o circulatie sanguina ineficienta. Dificultatile de respiratie care apar chiar si in timpul activitatilor cotidiene pot fi un semn ca inima nu pompeaza sangele eficient, ceea ce necesita investigatii suplimentare. Ametelile sau episoadele de lesin sunt de asemenea critice, deoarece pot sugera probleme grave cu fluxul sanguin catre creier. In plus, durerea toracica sau disconfortul sever in piept trebuie evaluate de urgenta, deoarece acestea pot fi indicii ale unor afectiuni cardiace serioase. Persistenta acestor simptome indica necesitatea unui consult medical pentru diagnosticarea corecta si stabilirea unui plan de tratament adecvat, pentru a preveni deteriorarea starii de sanatate si a reduce riscurile asociate cu fibrilatia atriala.

Fibrilatia atriala este diagnosticata printr-o combinatie de evaluari clinice si teste specifice care ajuta medicii sa identifice ritmul neregulat al inimii si sa determine cauza acestuia. Iata principalele metode de diagnosticare:

• Electrocardiograma (ECG): Este testul de baza pentru diagnosticarea fibrilatiei atriale. ECG-ul inregistreaza activitatea electrica a inimii si poate arata bataile neregulate si rapide caracteristice fibrilatiei atriale.
• Monitorizare Holter: Acest dispozitiv portabil inregistreaza ritmul cardiac pe o perioada de 24 pana la 48 de ore, fiind util pentru detectarea episoadelor de fibrilatie atriala care pot aparea intermitent.
• Monitorizare pe termen lung: Daca episoadele de fibrilatie atriala sunt rare, se poate folosi un dispozitiv care inregistreaza activitatea inimii pe o perioada mai lunga, de saptamani sau chiar luni.
• Ecocardiografia: Acest test utilizeaza ultrasunete pentru a oferi o imagine detaliata a structurii si functionarii inimii, evaluand dimensiunea atriilor, functia ventriculilor si prezenta eventualelor cheaguri de sange.
• Teste de sange: Analizele de sange sunt utile pentru a verifica posibilele cauze secundare, precum hipertiroidismul sau dezechilibrele electrolitice, care pot contribui la declansarea fibrilatiei atriale.
• Test de efort: Folosit pentru a evalua cum raspunde inima la efort fizic si pentru a identifica daca fibrilatia atriala apare in timpul activitatii fizice.

6. Cum se trateaza fibrilatia atriala – de la medicamente, la proceduri medicale

Tratamentul fibrilatiei atriale depinde de gravitatea si tipul afectiunii, precum si de starea generala a pacientului. Iata principalele optiuni de tratament disponibile:

Medicamente antiaritmice

Aceste medicamente sunt esentiale pentru controlul ritmului cardiac. Ele ajuta la restabilirea si mentinerea unui ritm cardiac regulat si sunt utilizate in functie de tipul specific de fibrilatie atriala si de raspunsul pacientului la tratament.

Anticoagulante

Cunoscute si sub numele de medicamente pentru subtierea sangelui, acestea sunt esentiale pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange, care sunt un risc major asociat cu fibrilatia atriala. Aceste medicamente reduc riscul de accident vascular cerebral si alte complicatii.

Cardioversie electrica

Aceasta procedura utilizeaza socuri electrice aplicate la nivelul pieptului pentru a restabili ritmul cardiac normal. Este de obicei utilizata atunci cand medicamentele nu sunt eficiente sau cand pacientul prezinta simptome severe. 

Ablatia prin cateter

Acest tratament minim invaziv implica introducerea unui cateter printr-o vena pana la inima, unde se foloseste energie radiofrecventa pentru a distruge tesutul care genereaza semnale electrice anormale. Ablatia prin cateter este adesea recomandata pentru pacientii care nu raspund bine la tratamentele medicamentoase si este considerata o optiune eficienta pentru a preveni recidiva fibrilatiei atriale.

Implantarea unui pacemaker

In cazurile severe de fibrilatie atriala, in special atunci cand sunt prezente probleme de ritm cardiac sau bradicardie (ritm cardiac prea lent), se poate utiliza un pacemaker. Acest dispozitiv mic, implantat sub piele, regleaza ritmul cardiac prin transmiterea de impulsuri electrice pentru a mentine un ritm normal si constant.

Fiecare optiune de tratament are indicatii specifice si poate fi combinata cu alte interventii pentru a obtine cele mai bune rezultate. Este important ca tratamentul sa fie personalizat in functie de nevoile si conditiile individuale ale pacientului, iar monitorizarea continua este cruciala pentru succesul pe termen lung.

7. Fibrilatia atriala – complicatii care ar putea aparea

Fibrilatia atriala netratata sau gestionata inadecvat poate conduce la complicatii grave care afecteaza sever sanatatea generala a pacientului. Una dintre cele mai frecvente complicatii este accidentul vascular cerebral, care apare din cauza formarii cheagurilor de sange in atrii. Aceste cheaguri se pot desprinde si calatori catre creier, provocand un accident vascular cerebral ischemic, ce poate avea consecinte devastatoare, inclusiv paralizie, pierderi de vorbire sau chiar deces.

O alta complicatie majora este insuficienta cardiaca, o afectiune in care inima nu mai este capabila sa pompeze sangele eficient in organism. Aceasta se dezvolta din cauza structurii anormale a inimii si a presiunii crescute in atrii, care impiedica fluxul sanguin normal si duce la acumularea de lichid in plamani si in alte parti ale corpului. Insuficienta cardiaca poate reduce semnificativ calitatea vietii si poate necesita tratamente complexe si monitorizare continua.

Fibrilatia atriala poate contribui la dementa vasculara, o forma de dementa cauzata de scaderea fluxului sanguin catre creier. Acest flux redus poate afecta negativ capacitatea cognitiva pe termen lung, provocand probleme de memorie, confuzie si alte deficite cognitive. Fara tratament adecvat, aceste probleme pot progresa si afecta grav functiile zilnice ale pacientului. Prin urmare, este esentiala o gestionare eficienta a fibrilatiei atriale pentru a preveni aparitia acestor complicatii severe si a mentine o calitate optima a vietii.

8. Alimente permise in fibrilatia atriala si modalitati de prevenire

Adoptarea unui stil de viata sanatos este cruciala in prevenirea si gestionarea fibrilatiei atriale, avand un impact semnificativ asupra sanatatii inimii si a riscurilor asociate. Incepand cu dieta, consumul de fructe si legume este esential datorita continutului ridicat de antioxidanti, vitamine si minerale, care sprijina sanatatea cardiovasculara si ajuta la mentinerea unui sistem imunitar puternic. Pestele gras, cum ar fi somonul si sardinele, este o sursa importanta de acizi grasi omega-3 – studiile au aratat ca Omega 3 este eficient in reducerea inflamatiei si a riscului de aritmii, avand un efect protector asupra inimii. Includerea cerealelor integrale in dieta este benefica pentru controlul glicemiei si al tensiunii arteriale, ambele fiind factori de risc pentru fibrilatia atriala. Alimentele cu continut redus de sare sunt importante pentru prevenirea hipertensiunii, care poate contribui la dezvoltarea si agravarea fibrilatiei atriale.

Fibrilatia atriala si efortul fizic 

Pe langa dieta echilibrata, alte masuri de preventie includ mentinerea unei greutati sanatoase, evitarea alcoolului si a fumatului si adoptarea unui program regulat de exercitii fizice moderate. Intre prevenirea fibrilatiei atriale si efortul fizic exista o legatura destul de mare - activitatea fizica nu doar ca imbunatateste sanatatea cardiovasculara, dar contribuie si la reducerea stresului si imbunatatirea starii generale de bine. Gestionarea stresului si asigurarea unei odihne suficiente sunt, de asemenea, cruciale pentru mentinerea unui ritm cardiac stabil. In plus, vitaminele si suplimentele precum magneziu si potasiu pot ajuta la mentinerea unui ritm cardiac sanatos si la prevenirea unor dezechilibre electrolitice care pot favoriza fibrilatia atriala.

Prin combinarea unei diete sanatoase cu un stil de viata echilibrat si masuri de preventie adecvate, riscul de complicatii legate de fibrilatia atriala poate fi semnificativ redus, iar calitatea vietii poate fi imbunatatita considerabil.

In concluzie, fibrilatia atriala este o afectiune cardiaca complexa care necesita o abordare atenta si informata pentru a preveni si gestiona complicatiile asociate. Intelegerea profunda a definitiei, clasificarii si cauzelor fibrilatiei atriale, precum si a simptomelor si modalitatilor de tratament, este esentiala pentru a asigura o ingrijire adecvata si pentru a imbunatati calitatea vietii pacientilor. Adoptarea unui stil de viata sanatos, o dieta echilibrata si exercitiile fizice moderate joaca un rol crucial in prevenirea recidivelor si in mentinerea unui ritm cardiac stabil. Consultarea periodica cu un specialist si monitorizarea atenta a starii de sanatate sunt pasi fundamentali pentru a preveni aparitia complicatiilor si pentru a asigura un tratament eficient al fibrilatiei atriale.

 

Surse de referinta:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6515763/
2. https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/a-fib-overview
3. https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/causes-risks-triggers-afib
4. https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/afib-diagnosis
5. https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/atrial-fibrillation-treatment
6. https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/tips-for-living-with-afib
7. https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/afib-complications

*Sursa Foto- Pexels.com