TOXIINFECTIE ALIMENTARA – PROBLEMA DE SANATATE PUBLICA LA CARE TOTI OAMENII AR TREBUI SA FIE ATENTI

1. Care sunt cele mai intalnite toxiinfectii alimentare? 

Virusurile sunt acum recunoscute ca fiind cauza predominanta a bolilor de origine alimentara la nivel mondial. Virusurile enterice si hepatice se transmit frecvent prin alimente si apa contaminate si sunt responsabile de provocarea unor epidemii de boala larg raspandite. In special, norovirusul si virusul hepatitei A sunt extrem de infectioase si frecvent identificate ca fiind cauza etiologica a gastroenteritei de origine alimentara si, respectiv, a focarelor de hepatita.

Constientizarea sigurantei alimentare s-a dezvoltat considerabil in ultimul deceniu. Cu toate acestea, virusurile cu origine alimentara inca duc la pierderea a sute de mii de vieti in fiecare an. Aceste decese apar in principal la populatiile vulnerabile, inclusiv sugari, copii mici, varstnici si imunocompromisi, in special in tarile in curs de dezvoltare. Chiar si in tarile cu venituri mai mari, importul sezonier de alimente din intreaga lume introduce noi provocari pentru siguranta alimentelor.

Monitorizarea microbiologica a alimentelor se concentreaza in prezent pe contaminarea bacteriana si intr-o masura redusa pe virusuri. Virusurile cu origine alimentara sunt rezistente si s-au adaptat pentru a supravietui traversarii tractului digestiv. Orice incercare de a distruge microorganismele din matricile alimentare folosind diferite tratamente are un efect redus sau deloc asupra virusurilor prezente si acestea raman deseori infectioase. In ciuda acestei imagini sumbre, se desfasoara cercetari ample asupra principalilor agenti virali etiologici ai bolilor de origine alimentara si se realizeaza progrese semnificative. Cresterea gradului de constientizare, promovarea practicilor igienice de procesare, preparare si manipulare a alimentelor si imbunatatirea standardelor globale de siguranta alimentara pot ajuta la salvarea de vieti.

 

1.1. Toxiinfectia alimentara si simptomele intalnite frecvent 

Poti dezvolta o toxiinfectie alimentara dupa ce ai ingerat anumiti germeni, asa cum este cazul Salmonella sau E. coli, dar si a diferitelor virusuri patogene. Simptomele pot varia ca persistenta si intensitate, in functie de microorganismul incriminat. Totodata, manifestarile din toxiinfectiile alimentare pot varia de la usoare la grave si pot dura cateva ore sau cateva zile.

Cele mai frecvente simptome ale intoxicatiilor alimentare la adulti si copii sunt:

• Diaree;
• Dureri de stomac sau crampe;
• Greata;
• Varsaturi;
• Febra.

In cazul in care episoadele de varsaturi si diaree sunt prelungite, este important sa te mentii hidratat corespunzator sau chiar sa soliciti ajutorul unui medic. Pierderile de lichide inseamna deshidratare, element care nu poate decat sa atraga dupa sine complicatii grave.

In timp ce simptomele specifice pot varia, toxiinfectiile alimentare la bebelusi si copii sunt de obicei de natura gastrointestinala. Cel mai frecvent, provoaca dureri de stomac, varsaturi si diaree. Simptomele pot aparea in doar cateva ore si pot dura cateva zile. In cele mai multe cazuri, copilul se poate recupera acasa, cu respectarea indicatiilor primite de la un medic. La fel ca in cazul adultilor, copiii au nevoie sa fie supravegheati si, in functie de severitatea si persistenta simptomelor, sa se intervina cu antidiareice, enzime digestive si cu rehidratare corespunzatoare.

Mai mult decat atat, trebuie sa stii ca, de regula, petele rosii care apar pe piele in timpul sau dupa o toxiinfectie alimentara pot fi rezultatul unei reactii alergice la un aliment consumat sau o parte a unei reactii mai complexe a organismului la toxinele din alimentele contaminate. De asemenea, daca ai luat medicamente pentru o toxiinfectie alimentara, cum ar fi antiemetice sau antibiotice, este posibil ca o eventuala eruptie pe piele sa apara ca urmare a unei reactii a organismului la medicamente. Asadar, daca observi pete rosii cand ai o toxiinfectie alimentara, este important sa consulti un medic pentru evaluare si diagnostic corect. 

In ceea ce priveste toxiinfectiile alimentare in sarcina, lucrurile sunt putin diferite. Modificarile sistemului imunitar la femeile insarcinate le expun pe acestea, pe fetusii nenascuti si pe nou-nascutii lor la un risc crescut de aparitie a toxiinfectiilor alimentare. Aceste boli se pot agrava in timpul sarcinii si pot duce la avort spontan sau la nastere prematura. Unii agenti patogeni, precum Listeria si Toxoplasma gondii, pot infecta fatul chiar daca mama nu se simte rau si nu prezinta nici macar pete pe piele specifice toxiinfectiilor alimentare. Acesta este motivul pentru care medicii ofera diverse recomandari femeilor insarcinate in ceea ce priveste alimentele pe care ar trebui sa le consume sau sa le evite.

 

1.2. Toxiinfectia alimentara - cauze si agenti patogeni care pot determina aparitia toxinfectiilor

Multi agenti patogeni de origine alimentara sunt prezenti in natura si se gasesc in general in sol, apa, animale si plante. Agentii patogeni ajung intr-o unitate de procesare a alimentelor prin materii prime. Oamenii, aerul, apa si echipamentele pot, de asemenea, aduce organismele in alimentele aflate in unitatea de procesare.

Unii patogeni pot supravietui o perioada indelungata pe diferite obiecte sau pe suprafete, servind astfel drept sursa de infectie.

Microorganismele patogene folosesc diverse strategii pentru a persista pe alimente si in instalatiile de productie. Aceste strategii pot include formarea biofilmului, starea viabila, dar necultivabila, formarea sporilor, raspunsul la stres/adaptarea la conditii intrinseci in alimente, cum ar fi pH-ul, stresul osmotic (sare), acidul, temperatura si rezistenta la produsele de igienizare. 

Atunci cand este luata in considerare siguranta unui produs, este importanta cunoasterea tipurilor de microorganisme sau toxine care ar putea fi prezente, numarul lor si concentratiile. In plus, este esential sa se ia in considerare raspunsul lor la caldura, pH, saruri si alte conditii de procesare.

Numarul si tipurile de microorganisme prezente intr-un produs alimentar finit sunt influentate de sursa alimentului, de calitatea microbiologica a acestuia in stare bruta sau neprelucrata, de conditiile sanitare in care produsul a fost manipulat sau procesat si de conditiile ulterioare de ambalare, manipulare, depozitare si distributie.

Iata cateva dintre principalele cauze si agentii patogeni responsabili de aparitia toxiinfectiilor alimentare:

Bacterii

Salmonella - este unul dintre cei mai comuni agenti patogeni, care poate fi gasit in carne, oua, produse lactate si uneori pe fructe si legume nespalate. Infectia cu Salmonella poate cauza febra, diaree si crampe abdominale.

Escherichia coli (E. coli) - anumite tulpini de E. coli sunt patogene si pot provoca simptome severe, inclusiv diaree sangeroasa si o afectiune potential fatala numita sindrom hemolitic uremic. Carnea de vita insuficient gatita si legumele contaminate sunt surse comune.

Listeria monocytogenes - poate contamina o varietate de alimente, inclusiv laptele nepasteurizat si produsele din carne procesata, cum ar fi mezelurile. Listeria este cunoscuta pentru capacitatea sa de a se dezvolta chiar si la temperaturi de refrigerare si poate fi extrem de periculoasa pentru femeile gravide, nou-nascuti, varstnici si persoanele cu sistem imunitar slabit.

Staphylococcus aureus - produce toxine care pot cauza varsaturi si diaree rapide, adesea in decurs de cateva ore dupa consumul alimentelor contaminate, cum ar fi produsele de patiserie umplute sau carne gatita care este lasata la temperatura ambientala pentru perioade prelungite.

Clostridium botulinum - provoaca botulism, o boala rara, dar foarte grava, caracterizata prin paralizie. Toxina botulinica poate fi gasita in conservele alimentare facute inadecvat acasa, precum si in alimente ambalate in vid sau in atmosfera modificata.

Virusuri

Norovirus - cunoscut ca fiind o cauza majora a "gripei stomacale", norovirusul poate contamina alimentele si este extrem de contagios. Poate provoca brusc simptome de gastroenterita, inclusiv diaree, varsaturi si crampe stomacale.

Hepatita A - un virus care poate fi transmis prin apa si alimente contaminate, provocand simptome care includ icterul, oboseala si disconfortul abdominal. Fructele de mare nefierte sunt o sursa comuna.

Paraziti

Giardia lamblia - este un parazit care poate contamina apa si alimentele, provocand diaree, gaze si crampe abdominale. Giardia se transmite adesea prin ape contaminate si este o problema comuna in zonele cu masuri sanitare deficitare.

Toxoplasma gondii - desi infectia este adesea asimptomatica la adulti sanatosi, poate cauza probleme serioase la femeile gravide si persoanele cu sistem imunitar compromis. Toxoplasma este adesea asociata cu consumul de carne insuficient gatita si poate fi prezenta si in solul contaminat.

 

2. Toxinfectia alimentara la copii si bebelusi - cum se manifesta si cum poate fi diagnosticata?

Atunci cand vine vorba despre cei mai micuti pacienti, diagnosticul se pune pe baza caracteristicilor epidemiologice si a examenelor de laborator. Confirmarea presupune izolarea aceluiasi agent patogen sau a variantei acestuia din alimentul incriminat si din scaunele sau sangele bolnavilor.

In functie de suspiciunea stabilita prin discutia cu bolnavii, se pot efectua metode specializate de diagnostic. De exemplu, in cazul infectiilor bacteriene, se pot efectua examene de laborator prin bacterioscopie, identificandu-se agentii patogeni la microscop ori prin bacteriologie, cultivand si asteptand cresterea pe medii. In ceea ce priveste virusurile, acestea pot fi identificate prin metode serologice, determinandu-se prezenta lor in sangele bolnavilor sau prin biologie moleculara, inclusiv PCR sau chiar secventiere.

Este important ca inca de la primele semne de boala, micutii sa fie adusi la o unitate medicala, mai exact atunci cand copilul manifesta varsaturi, scaune diareice, senzatie de oboseala si stare de apatie. In aceste situatii, copilul trebuie sa fie rehidratat si sa urmeze un tratament stabilit de medic pentru a nu pierde lichide in exces si pentru a nu aparea complicatii.

In tot acest timp, cel mic trebuie sa urmeze o dieta bazata pe alimente care ajuta la refacerea gastrica si la intarirea scaunului. In acest sens, se indica un regim special pentru toxiinfectie alimentara care sa cuprinda orez fiert, paine prajita, dar si ceai de menta sau de musetel. Alimentele permise sunt, in general, cele care sunt usor de digerat si care pot ajuta la ameliorarea simptomelor unei toxiinfectii alimentare. Printre acestea se numara si bananele, merele coapte sau compotul de mere, painea prajita si cartofii fierti sau copti. 

Nu in ultimul rand, daca se confirma un diagnostic de toxiinfectie de natura virala, tratamentul va fi simptomatic, tintind ameliorarea semnelor de boala. In paralel, daca este vorba despre o bacterie, trebuie neaparat respectata schema cu antibiotice pentru a nu da ocazia patogenului sa devina rezistent.

Daca te intrebi cat dureaza o toxiinfectie alimentara, trebuie sa stii ca acest lucru poate varia considerabil, in functie de mai multi factori, cum ar fi agentul patogen implicat, cantitatea de aliment consumat si varsta sau imunitatea persoanei respective. In general, atat la copii, cat si la adulti, simptomele pot dura de la cateva ore la cateva zile. 

 

 3. Cum poti preveni o toxiinfectie alimentara?

Cel mai simplu mod de a te proteja de cauzele toxiinfectiilor alimentare este sa respecti regulile de preparare a mancarii. Este recomandat un proces de „curatare, separare, gatire si racire” in patru etape:

• Trebuie sa te asiguri ca toate suprafetele, alimentele si mainile sunt curate si sa nu gatesti daca esti bolnav. Totodata, inainte de prelucrare, trebuie sa examinezi alimentele cu atentie. In cazul conservelor, orice produs care pare umflat sau crapat trebuie neaparat aruncat imediat. Acest lucru este valabil in cazul carnii, pateului sau chiar a legumelor la conserva. 
• Se separa carnea cruda, fructele de mare si ouale de alimentele care vor fi consumate crude, cum ar fi fructele si legumele. De asemenea, este recomandata utilizarea unor ustensile si suprafete diferite pentru a le manipula pe fiecare in parte.
• Carnea, fructele de mare sau ouale trebuie sa fie gatite la o temperatura adecvata pentru a omori orice bacterie. Ai posibilitatea de a te asigura de acest lucru masurand temperatura fiecarui preparat.
• Mai mult decat atat, orice mancare perisabila se va pastra in frigider, iar aceasta va fi consumata in cel mai scurt timp.

Pe langa toate aceste sfaturi, trebuie sa respecti termenele limita pentru alimentele achizitionate. De asemenea, ai posibilitatea de a-ti intari sanatatea gastrointestinala cu ajutorul vitaminelor si suplimentelor pentru digestie, care te pot ajuta sa ai un tranzit intestinal optim si sa-ti revii mai usor dupa o perioada de disconfort digestiv.  

Tinand cont de toate elementele mentionate mai sus, inclusiv cum se manifesta si cum se pot preveni toxiinfectiile alimentare, vei fi mai protejat si vei reduce semnificativ riscul de a experimenta simptomele neplacute asociate cu acestea. 

 

Referinte:

1.https://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/toxiinfectii-alimentare/1308-metodologie-de-supraveghere-a-focarelor-tia-2019/file

2. https://www.foodsafety.gov/people-at-risk/pregnant-women

3. https://www.osha.gov/foodborne-disease

4. https://www.cdc.gov/foodsafety/symptoms.html

 

*sursa foto- Pexels.com